Skip to content

Bacşişul si furnizorii interni

Un prieten mi-a povestit recent cum functioneaza ‘’bacsisul” in restaurantele americane.

Discutia a pornit de la modul in care functioneaza o agentie REMAX, in care eu ii explicam ca un “owner” de birou este furnizor de servicii catre agentii sai, si ca de fapt el livreaza un pachet de servicii , unele dintre ele fiind prestate in mod direct, altele subcontractate de la Remax Romania, care la randul ei presteaza in mod direct sau subcontracteaza de la Remax Europe, si asa mai departe pana la Remax International.

In ceea ce priveste  bacsisul chelnerului american, am aflat ca modelul functioneaza astfel:

  1. Chelnerul are rolul unui manager de proiect, relationship manager, el fiind interfata de legatura a localului cu clientul; pana aici nimic nou.
  2. Chelnerul ,in calitate de manager de proiect, utilizeaza serviciile furnizate intern de catre colegii sai: receptionist, parking, piccolo, bucatar,etc., si returneaza sau critica serviciile acestora in cazul in care nu este multumit de prestatia acestora; de exemplu, daca mancarea nu e cum trebuie pregatita, chelnerul n-o livreaza clientului… scuzandu-se sau asteptand ca acesta sa-I spuna ca e prea arsa, prea sarata, sau farfuria murdara, ci el este acela care asigura acest filtru al calitatii pentru serviciul/produsele livrate clientului.
  3. Chelnerul colecteaza bacsisul de la client si-l imparte, ghici cu cine, cu cei care au furnizat servicii in procesul servisarii clientului (enumerate mai devreme), sanctionadu-I pe cei care n-au prestat sau nu presteaza cum trebuie;
  4. Noutatea absoluta e data de faptul ca un chelner are obligatia de a imparti un bacsis fix fiecarui furnizor enumerat, sa zicem 1$/client, iar daca bacsisul total incasat intr-o anumita zi este mai mic decat suma pe care o are de platit colegilor sai atunci el pune bani din buzuraul sau. Marimea bacsisului total incasat este responsabilitatea chelnerului, a prestatiei si amabilitatii sale in relatia cu clientul si abilitatilor sale de manager de proiect, care se asigura ca fiecare client primeste calitate pe tot lantul de servisare.
  5. Un chelner american e un comisionar, ca peste tot in lume, avand un salariu fix mic si “bacsisul” care e de peste 20% din valoarea consumatiei.

Revenind la modelul unei agentii Remax, agentul este un manager de proiect care livreaza pachetul de servicii oferit de brand si birou catre client, fiind responsabil de calitatea acestuia. Agentul este cel care interactioneaza cu clientul si care livreaza/ gestioneaza atat imaginea brandului cat si  serviciile prestate in numele brandului, al biroului si al sau.

Reclame

Timiş + Arad > Bucureşti

Intrarea mea recenta in piata imobiliara m-a facut sa cercetez indeaproape cateva dintre miturile legate de relansarea acestei piete, asa cum sunt vehiculate de catre nespecialisti.

Aproape toata lumea vorbeste de lipsa relansarii preturilor in piata imobiliara, asociind indicele preturilor cu dinamica marimii pietei.In acest caz, ideea pare cel putin nepotrivita deoarece dinamica preturilor in domeniul imobiliar nu reprezinta singurul indicator care ne poate spune ceva despre marimea si dinamica pietei.

Asa cum in piata de actiuni, atunci cand preturile cresc avem volume si numar de investitori noi in crestere, tot asa stau lucrurile si in piata imobiliara,cu diferenta ca piata poate sa creasca chiar daca nu avem o crestere abrupta a preturilor.

O piata imobiliara mai poate sa creasca prin dezvoltarea unor segmente diferite de proprietati tranzactionate, crescand in complexitate, si prin volumele puse in miscare, mai degraba decat prin cresterea abrupta a preturilor unui numar restras de proprietati.

Cam asa se pare ca au stat lucrurile in ultimii 5 ani in piata imobiliara, care pare ca si-a dublat ( sau aproape dublat) numarul de tranzactii in piete cum ar fi Bucuresti (+76%), Arad (+85%) si Dolj (150%), fara cresterei spectaculoase de pret, dar intr-un context in care gradul de intermediere al tranzactiilor imobiliare se afla aproape de nivelul de 25%, net inferior nivelului de aproximativ 90% inregistrat in pietele dezvoltate.

An\Oras Bucuresti Timis Arad
2009 38304 33220 19589
2010 44822 31210 19189
2011 46929 38214 28879
2012 52643 46458 35055
2013 58871 50144 43333
2014 67500 41006 36422

Intr-un Top 11, al principalelor judete dupa numarul tranzactiilor imobiliare, Bucurestiul a condus detasat cu un numar de 67,5 mii tranzactii si o crestere de 76% in ultimii 5 ani.

Cu toate acestea, judetele Timis si Arad, aflate pe locurile 2 si 3, reprezinta cumulat un numar mai mare de tranzactii decat Bucurestiul, atat in 2014 cat si pe ultimii 5 ani, Aradul inregistrand chiar o crestere de 85%, net superioara Bucurestiului.

An\Oras Constanta Cluj Dolj
2009 25537 21776 12988
2010 26551 25404 11943
2011 29710 24972 14047
2012 33374 26879 16430
2013 34537 31225 25576
2014 33820 32821 32590

In cazul judetelor clasate pe locurile 3,4 si 5, Constanta, Cluj si Dolj, doua aspecte sunt demne de mentionate: 1. Doljul ( +250%) a inregistrat cea mai mare crestere in ultimii 5 ani dintre toate cele 11 orase; 2. Constanta (183 mii) se califica pentru locul 3 pe o perioada de 5 ani, dupa numarul de tranzactii imobiliare inregistrate, surclasand Aradul (182 mii).

An\Oras Brasov Iasi Sibiu
2009 22335 16881 16838
2010 22485 18664 16793
2011 24815 19214 17692
2012 24669 20412 18140
2013 25354 22274 21141
2014 25131 22915 22059

Al treila pluton al clasamentului este dat de judetele- Brasov, Iasi si Sibiu- care au inregistrat valori ale tranzactiilor intre 22-25 mii,

An\Oras Prahova Arges
2009 16199 13443
2010 15091 13872
2011 15804 15968
2012 16135 15659
2013 18763 18516
2014 18961 18110

Prahova si Ploiesti reprezinta  doua judete care in ciuda renumelui de mari centre industriale, par a fi avut in ultimii 5 ani o slaba dezvoltare a pietei imobiliare, daca privim la numarul de tranzactii inregistrate.

Link-uri utile:

http://www.ancpi.ro/pages/statistica.php?lang=ro

SABLE- plăţi externe fără comision

Daca veti dori sa efectuati o plata externa  printr-un transfer interbancar pentru  achitarea unor importuri, veti avea de platit cel  putin un comision de transfer de aproximativ 15 EUR.

In cazul unor plati repetate cu o anumita frecventa, acest cost poate deveni  relevant pe o anumita perioada de timp, mai ales in cazul unui business  cu o marja de profit  redusa.

Plecand de la problema enuntata mai sus, SABLE GROUP  a dezvoltat un serviciu de plati externe si schimburi valutare negociate care ofera  IMM-urilor o  alternativa la transferurile externe interbancare standard, mai ales in cazul afacerilor cu marje de profit reduse,  care au de efectuat plati repetitive de valori reduse ( mai mici de 20 mii EUR).

Serviciul  SABLE Forex-Global , profil de utilizator:

IMM/pers fizica
sensibil la costuri de transfer
plati externe repetitive
plati < 20 mii EUR

 

Pentru o mai buna intelegere a serviciului oferit de catre SABLE va propun o scurta comparatie intre operatiunile si costurile implicate de catre o plata externa efectuata prin intermediul SABLE si una efectuata prin intermediul unei banci locale.

Cifrele utilizate in cele doua exemple de mai jos  au valoare aproximativa, ele putand varia de la o banca la alta in functie de oferta standard si posibilitatile de negociere a cursului de schimb si comisioanelor aferente.

 

Plata externa printr-o banca romaneasca- caracteristici:

  1. primesti un curs de schimb standard care poate fi negociat in functie de marimea companiei si a platii;
  2. platesti un comision bancar de transfer de aproximativ 15 EUR, pe langa alte comisioane ;
  3. patru plati pe luna inseamna comisioane de aproximativ 60 EUR (aprox.250 lei)
Operatiune Cost
schimb valutar Ex.: 4,4370
transfer extern EUR aprox. 15 EUR

 

Plata externa prin SABLE Forex-Global,caracteristici:

  1. 1. negociezi si agreezi un curs de schimb, transferi Lei de la Bucuresti (banca) la Londra ( Barclays Bank/HSBC), are loc schimbul valutar si apoi plata furnizorului;
  2. cursul de schimb e negociabil;
  3. SABLE nu percepe comision de transfer pentru plata frunizorilor ;
  4. platesti doar comisionul bancar aferent transferului  de LEI de la Bucuresti la Londra, de aproximativ 15 lei; ( din banca curenta catre Sable/Barclays Bank, HSBC)
Operatiune Cost
transfer extern LEI aprox. 15 lei
schimb valutar Ex.: 4,4320/ 50 pips
transfer extern EUR ZERO

 

 AVANTAJELE platilor derulate prin SABLE

Dupa  efectuarea a  4 plati externe, in valoare de  10 mii EUR fiecare (in total 40 mii EUR), prin intermediul SABLE, vei constata urmatoarele:

  • economisesti 250 lei- lipsa comisionului bancar de transfer extern (15 EUR);
  • poti economisi aproximativ 200 lei- negocierea cursului de schimb ( aprox. 50 pips/transa);
  • vei cheltui 60 lei pentru transferul  de LEI, de la Bucuresti la Londra; (aprox. 15 lei/transfer)

Avantajul monetar final poate fi de aproximativ 390 lei/ luna pentru 4 plati externe , in valoare de 10 mii EUR fiecare !

 

Informatii suplimentare si detalii de contact :

http://www.sable-group.com/sable-fx/romania

Link-uri utile:

http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/163988/transfer-interbancar-strainatate.html

http://www.sable-group.com/sable-fx/forex-global

Ce tip de oportunitate e FP ?

Fondul Proprietatea (FP) ne ofera in aceasta perioada una din rarele oportunitati speculative ale pietei bursiere. Insa nu vorbim de-o oportunitate speculativa generica, cu riscurile specifice date de impredictibilitatea preturilor in timp, ci  de-o operatune de tip conservator.

Pret curent (22 sept) : 0,9350 RON

Tinta de crestere (30 iunie): 14,9%

Oportunitate speculativa conservatoare

Pretul curent al actiunilor Fondului Proprietatea ne ofera posibilitatea sa cumparam cu discount o “ valoare justa” precum cea a VUAN ( valoarea activului net unitar), ceea ce inseamna un prêt cu mult mai mic decat VUAN,  si sa vindem in profit la un moment dat in viitor; aceasta oportunitate este posibila datorita  programului de reducere a discountului fata de VUAN , de  la 26,02%  pana la 15%, pe care il va initia societatea in perioada 1 octombrie, 2014-30 iunie, 2015.

O astfel de oportunitate poate fi considerata “conservatoare”, in spiritual conservatorismului investional definit de catre Benjamin Graham, deoarece  prezinta doua caracteristici importante:

  1. Are un pret de achizitie inferior VUAN, cu un discount considerabil (26,02%), si prezinta o probabilitatea redusa ca acesta sa scada in urmatoarea perioada datorita programelor de buy-back anuntate de catre societate, obiectivelor de performanta si listarii la Londra;
  2. Predictibilitatea profitului obtinut dintr-o astfel de operatiune: aproximativ 14,9% in urmatoarele 9 luni.

Active, VAN si VUAN

Pentru cei mai putin familiarizati cu o societate precum FP ar mai trebui mentionat ce intelegem prin VAN si VUAN:

-VAN inseamna valoarea activului net si este determinata astfel: Active – (Datorii+ Provizioane).

– Activele  sunt reprezentate , in afara de alte categorii de active, de pachetele de actiuni detinute de catre FP la diferite  societati si evaluate  la cost de achizitie, prêt de inchidere sau prêt mediu de tranzactionare.

-VUAN inseamna valoarea unitara a activului net si este determinat prin impartirea VAN la numarul de  actiuni.

 Evolutia recenta a pretului si discountului

Pentru a intelege dinamica pretului actiunilor FP va reamintesc nivelurile inregistrate in ultima perioada:

  • 0,8795 RON (8 sept.2014)- momentul publicarii raportului SSIF Prime Transaction;
  • 0,9160 RON (16 sept.2014)- momentul publicarii articolului “Fondul Proprietatea: LSE &17%”;
  • 0,9350 RON (22 sept.2014).

La data la care este scris acest articol, actiunile Fondului Proprietatea erau cotate cu  un discount al pretului fata de VUAN de 26,02%, oferind un potential de crestere al pretului de 14,9% pana la 30 iunie,2015.

 Comparatia cu dobanda bancara

Indicele dobanzilor acordate la depozitele bancare  pe 1 an publicat de catre Finzoom.ro ne indica o rata a dobanzii de 2,87%. In acest context, randamentul asteptat dintr-o operatiune speculativ-conservatoare cu actiunile Fondului Proprietatea ne-ar putea aduce in 9 luni dobanda simpla pe care un depozit bancar ne-ar aduce-o in 5 ani.

Vazuta dintr-o alta perspectiva, oportunitatea speculativa care ne aduce un randament de 14,9% in 9 luni, ne aduce de fapt un randament anualizat de 19,86%; acest procent l-am obtinut prin impartirea randamentului de 14,9% la 9 ( nr lunilor necesare operatiunii) si inmultind rezultatul cu 12 (nr lunilor dintr-un an). In termeni de dobanzi/randamente anualizate, oportunitatea FP  are un randament anual mai mare de 6,92 ori fata de dobanda unui depozit bancar in aceasta perioada.

VUAN ajustat- cateva observatii

Revenind la analiza realizata de catre SSIF Prime Transaction si VUAN-ul Fondului Proprietatea, ar mai fi de comentat faptul ca actionarii FP au definit altfel conceptul de  ’’VUAN ajustat” decat cel calculat de catre Maxim Moldovan, analist al SSIF Prime Transaction, care prin VUAN ajustat intelege calculul unei „valori juste” a pachetelor de actiuni detinute de catre FP in diverse societati romanesti, urmarind aplicarea unui discount in functie de starea, listata sau nelistata, a societatii respective.

Pe de alta parte, VUAN ajustat a fost definit de catre FP astfel: VAN calculata conform prevederilor legale plus orice restituiri catre actionari impartit la numarul de actiuni platite minus numarul de actiuni rascumparate (si neanulate) de catre Fondul Proprietatea.

Formula FP: VUAN ajustat= (VAN + Restituiri)/ (Actiuni Platite-Actiuni Rascumparate)

Chiar daca in analiza SSIF Prime Transaction, analistul Maxim Moldovan face trimitere la discountul pe care il are pretul actual fata de VUAN ajustat (conform metodologiei de evaluare), targetul de crestere la care am facut referire la inceputul acestei analize este mult mai simplu si face trimitere doar la “obiectivele de performanta” asumate de catre administratorul fondului in legatura cu diminuarea discountului fata de VUAN.

Pentru atingerea acestui obiectiv va fi vitala listarea la London Stock Exchange deoarece principala forta de sustinere a pretului FP va fi presiunea la cumparare pe care o vor face fondurile care vor putea cumpara FP la Londra si care nu l-au putut cumpara pana acum la Bucuresti.

In continuare, ramane de urmarit cum vor evolua lucrurile in privinta listarii la Londra precum si modul in care se va desfasura AGA de maine,23 septembrie, 2014.

Si nu uitati: FP reprezinta o oportunitate speculativa conservatoare !

 

Link-uri utile:

https://valentincismaru.wordpress.com/2014/09/17/fondul-proprietatea-lse-17/

http://www.fondulproprietatea.ro/sites/default/files/update_raport_de_analiza_fondul_proprietatea_10.09.2014.pdf

http://www.finzoom.ro/statistica/indexuri-dae-finzoom/Depozite-Termen-RON/indexuri-finzoom-detalii.aspx?index=deposit-RON

 

ALIBABA- oportunitate speculativa ?

Cred ca merita purtata o discutie pe marginea IPO-ului Alibaba, mai ales in urma opiniei publicate de catre Admiral Markets , care se pare ca a starnit nemultumiri in randul brokerilor locali interesati de promovarea tranzactionarii actiunilor companiei chineze.

http://www.admiralmarkets.ro/fundamental/

In opinia mea, nu cred ca discutia se reduce doar la riscurile emitentului, ci ar trebui extinsa  la adecvarea unui  tip de operatiune investitionala/speculativa  cu  profilul investitorului .

Investitorul roman de retail se va afla astazi in fata unei actiuni care se va lansa cu un prêt de deschidere in piata, dupa inchiderea ofertei. In acel moment, va avea cateva posibilitati de pozitionare fata de actiunile Alibaba:

  1. Sa cumpere pentru a realiza o investitie pe termen lung.
  2. Sa speculeze cresterea pretului la deschidere , eventual in marja;
  3. Sa speculeze corectia pretului de dupa listare, asa cum ne arata istoria unor listari recente, precum cea a Facebook; din pacate aceasta varianta nu poate fi aplicata deoarece actiunile nu vor putea fi tranzactionate “short”.

In ceea ce priveste ofertele publice initiale, Benjamin Graham ne-a lasat cateva invataminte extrem de importante mai ales pentru cei care doresc sa investeasca intr-o maniera conservatoare, bazandu-se pe fapte, cifre si ratiune (predictibilitate).

Graham ne atentiona ca astfel de oferte trebuie examinate cu atentie din cel putin doua puncte de vedere:

  1. Trebuie tinut cont ca prezentarea lor este facuta de catre institutii motivate sa le vanda, cointeresate printr-un commission.
  2. Majoritatea ofertelor sunt efectuate in contextul unor “conditii de piata favorabile”, pe care orice investitor conservator/inteligent ar trebui sa le evite deoarece sunt favorabile vanzatorilor si  mai putin favorabile cumparatorilor.

Pentru o imagine mai clara a ceea ce spunea Graham cand vorbea de avantajarea vanzatorului, v-as sugera sa va ganditi la cei care au vandut proprietati imobiliare in toamna anului 2007 sau primavara anului 2008 fata de cei care le-au cumparat atunci. Cine a fost avantajat ?

Pe langa cele doua aspecte semnalate de catre Graham, ar mai fi de mentionat faptul ca cea mai mare parte a profitului obtinut cu ocazia unei IPO este realizat de catre bancile si fondurile de investitii care au acces la actiunile companiei respective cu mult inainte, cu ocazia pre-IPO-urilor, la un prêt cu discount fata de pretul final de oferta.

In acest context, iata cele doua posibilitati ale  investitorului roman in ce priveste ALIBABA :

  1. Investitia pe termen lung

In acest caz, investitorul  conservator este confruntat cu cateva aspecte care fac din ALIBABA o investitie nepotrivita:

-Imposibilitatea evaluarii  business-ului din cauza diversificarii , cresterii agresive si competitiei;

– O piata de actiuni in crestere face neatragator pretul de achizitie;

– Guvernanta corporativa lasa de dorit , ceea ce inseamna ca interesele actionarilor , altii decat membrii fondatori, sau cele ale actionarilor minoritari ar putea fi prejudiciate.

http://www.marketwatch.com/story/alibabas-ipo-prices-at-68-a-share-2014-09-18

In masura in care investitorul roman nu s-ar ghida dupa principiile conservatorismului investitional si ar dori o expunere pe o astfel de companie, avand in vedere magnitudinea operatiunilor acesteia si cresterea agresiva, s-ar  recomanda o intrare pe aceasta actiune dupa corectia pe care ar urma sa o aiba dupa listare, in urma epuizarii valului de euforie.

  1. Tranzactionarea cresterii pretului la listare

In acest caz, i-as  atentiona pe toti cei interesati  ca operatiunea  poate fi considerata: “ joc la LOTO”, deoarece are o componenta foarte mare de aleatoriu; investitorul nu va putea controla  nivelul de prêt Ia care i se va executa ordinul si nu va putea “musca” , intr-o maniera controlata, din cresterea de prêt.

Bineinteles, atractia e data de castigul fabulous pe care o astfel de operatiune il poate genera daca tinem cont de cresterea de 192% inregistrata de pretul actiunilor ALIBABA in prima zi de listare pe Bursa din Hong Kong , in ziua de 6 noiembrie, 2007.E posibil ca 5.000 EUR investiti  sa fie transformati in 10.000 EUR in cateva ore.

Daca doriti sa jucati pentru adrenalina si nu va riscati prea multi bani, atunci tranzactionati ALIBABA la listare !  Dar e important sa stiti motivele pentru care o faceti !

Link-uri utile:

http://www.marketwatch.com/story/alibaba-ipo-by-the-numbers-2014-09-18

http://www.thestandard.com.hk/news_detail.asp?art_id=123513&con_type=1

http://www.admiralmarkets.ro/fundamental/

http://recode.net/2014/09/16/imma-be-a-baba-bull-yahoo-the-morning-after/

http://www.scmp.com/article/1004435/alibaba-opens-doors-new-path-delisting

Fondul Proprietatea: LSE & 17% !

Intr-o perioada marcata de listarea la Bursa din New York (NYSE) a companiei chineze ALIBABA, m-am gandit sa va atrag atentia asupra uneia dintre cele mai interesante oportunitati investitionale (speculative) de pe Bursa de la Bucuresti: actiunile Fondului Proprietatea, care se pregateste pentru o listare secundara la Bursa din Londra ( LSE).

Scopul meu e acela de a va atrage atentia asupra oportunitatii speculative extrem de rare pe care actiunile Fondului Proprietatea o ofera in aceasta perioada si sa va prezint succint argumentele si informatiile care sustin aceasta idee investitionala.

Obiectivul  investitional al Fondului Proprietatea (FP)

V-as atrage atentia inca de la inceput asupra modului in care este definit obiectivul investitional al Fondului Proprietatea, pe care il voi comenta pe larg cu alta ocazie:

“ Obiectivul investional al FP este maximizarea returnarilor  si cresterea valorii activelor                           pe actiune  prin investitii realizate , in general, in actiuni romanesti si valori mobiliare”.

 Pret, Discount, Randament

  • Tinta de prêt & randament (9 luni): 1,074 RON & 17,28%
  • Pret: 0,9160 (16 sept,2014)
  • VAN/actiune:1,2639 RON (29 august,2014)
  • Discount actual: 27,53%
  • Tinta de discount: 15% (30 iunie, 2015)
  • Recomandarea realizata de catre SSIF Prime Transaction:

http://www.fondulproprietatea.ro/sites/default/files/update_raport_de_analiza_fondul_proprietatea_10.09.2014.pdf

 Oportunitatea speculativa  & Obiectivele de performanta

Aspectul care face din Fondul Proprietatea una dintre cele mai interesante oportunitati speculative de pe Bursa de la Bucuresti il reprezinta angajamentul administratorului Templeton cu privire la “Obiectivele de Performanta” mentionate in contractual de administrare dintre FP si Templeton, dupa cum urmeaza:

  1. Discountul dintre pretul de inchidere si VUAN ( valoarea unitara a activului net) sa fie de cel putin 15% in cel putin 2/3 din zilele de tranzactionare din perioada 1 octombrie,2014-30 iunie,2015;
  2. VUAN ajustata la data de 30 iunie ,2015 sa fie mai mare decat VUAN la data de 30 septembrie 2013.

http://www.fondulproprietatea.ro/sites/default/files/hotarare_agoa_privind_managementul_fp_incepand_cu_30_septembrie_2013__propunerea_unui_actionar_care_detine_mai_mult_de_5_din_capitalul_social.pdf

Cele doua tinte mentionate, VUAN si discount-ul pretului fata de VUAN, ne ofera o viziune asupra evolutiei pretului in perioada octombrie,2014-iunie,2015, fixand o tinta in ceea ce priveste discountul fata de VUAN la 15%.

Acest aspect ne permite sa cuanficam posibilitatea de crestere a pretului unei actiuni FP in urmatoarele 9 luni , in contextul in care VUAN ar ramane neschimbat, catre nivelul de 1,074 RON/actiune, ceea ce ar insemna o crestere cu 17,28% fata de prêtul actual.

Ar mai trebui amintit aici performanta istorica inregistrata de cresterea anualizata a VAN de 20,05% in ultimii 2 ani si de 29,8% in perioada ian,2011-sept,2014. Aceasta performanta ne permite sa speram la o crestere anualiazata a VAN de cel putin 10% in urmatorii 2 ani sau cel putin mentinerea acestui indicator la acelasi nivel inregistrat in august,2014.

http://www.fondulproprietatea.ro/sites/default/files/newsdocs/raport_lunar_fp_29_august_2014.pdf

 Riscurile asociate investitiei/operatiunii speculative

Orice investitie/operatiune speculativa prezinta intotdeauna si o serie de riscuri asociate pe care e bine sa le identificam pentru a sti in ce masura sunt potrivite profilului nostru  investitional.

In ciuda atractivitatii prezentei oportunitati speculative, data de predictibilitatea evolutiei pretului ca urmare a unui angajament al administratorului fondului de a reduce discountul fata de NAV(net asset value), avem cateva riscuri care pot pune in pericol cresterea viitoare a pretului actiunii:

  1. Neaprobarea de catre AGA din 23 septembrie a modificarilor aduse de catre ASF  contractului de administrare a investitiilor ;
  2. Neindeplinirea obiectivelor de performanta de catre administrator; posibilitatea teoretica a scaderii NAV determinata de inregistrarea unor pierderi la companiile din portofoliu, schimbarea metodei de evaluare a detinerilor prin trecerea unei societati din categoria nelistate in categoria listate sau alti factori care ar putea impiedica reducerea discountului si cresterea pretului fata de nivelul actual.
  3. Alti factori- vezi raportul realizat de catre SSIF Prime Transaction (pg4):

http://www.fondulproprietatea.ro/sites/default/files/update_raport_de_analiza_fondul_proprietatea_10.09.2014.pdf

Portofoliul de societati

Conform raportului lunar publicat pe 15 septembrie pentru luna august, 10 societati din portofoliul Fondului Proprietatea detin 77% din “valoarea activului net” al fondului. http://www.fondulproprietatea.ro/sites/default/files/newsdocs/raport_lunar_fp_29_august_2014.pdf

Dintre cele 10 detineri, OMV, Hidroelectrica si Romgaz reprezinta  58,76% din “ valoarea activului net” al fondului, iar pachetul detinut la OMV se pare ca va fi vandut in aceste zile, ceea ce va aduce  o suma importanta de bani in conturile fondului, sustinand strategia de reducerea a discountului.

Cine controleaza AGA la FP ?

In luna mai a acestui an, o analiza publicata de catre Renaissance Capital  enumera printre factorii care sustin targetul de prêt prezenta in actionariatul FP a unor fonduri de investitii precum Elliot Associates, Morgan Stanley si City of London Investment Management.

http://www.fondulproprietatea.ro/sites/default/files/renaissance_capital_-_may_2014.pdf

Voturilor exprimate cu ocazia adunarii generale a actionarilor  din 28 aprilie ne-au condus catre un cvorum de aproximativ 39,14%, ceea ce inseamna ca o majoritate in AGA e asigurata cu aproximativ 19%-20% din capitalul social.

Fondurile straine de investitii detin 53,6%, iar Elliot Associates detine 15,22% din capitalul social. Pe langa Elliot Associates, Morgan Stanley raporta o detinere de 4,98% din capitalul social al fondului la 1 mai,2014, ceea ce ar insemna ca daca aceasta banca de investitii ar mai detine pachetul de actiuni raportat, ar putea forma o majoritate impreuna cu Elliot, controland peste 20% din actiunile fondului.

http://fondulproprietatea.ro/sites/default/files/newsdocs/raport_lunar_fp_29_august_2014.pdf

http://www.fondulproprietatea.ro/sites/default/files/newsdocs/raport_curent_structura_actionariat_la_8_sept_2014_data_de_referinta_aga.pdf

Dupa cum puteti observa, Elliot poate forma relativ usor o majoritate de 19% pentru a-si impune vointa in adunarea generala a actionarilor, fiind necesar sa atraga de partea sa actionari care detin maxim 5% din capitalul social.

Pe de alta parte, majoritatile exprimate cu ocazia fiecarei AGA au demonstrat ca exista o unitate de interese in randul actionarilor care si-au exprimat votul, hotararile fiind adoptate cu majoritati de peste 99% din voturile exprimate.

Un aspect interesant il reprezinta “abtinerea” unui numar de 185.396.242 voturi cu ocazia votarii contractului de administrare, care ar trebui incheiat intre Franklin Templeton si Fondul Proprietatea, cu ocazia adunarii generale a actionarilor din 28 aprilie,2014.

Listarea la London Stock Exchange

Nodul gordian al cresterii de prêt a actiunilor FP ,in urmatoarea perioada, il reprezinta listarea la Bursa de la Londra. Dupa cum comenta si Maxim Moldovan, analist al SSIF Prime Transaction in raportul de analiza realizat, FP va fi cel mai mare fond pe segmentul  “Specialist Fund Markets” (SFM) si  al treilea ca marime de pe piata londoneza.

Intr-o prezentare  realizata cu privire la oportunitatea  listarii la Londra, administratorul fondului mentiona  ca Fondul Proprietatea  ar putea fi  al doilea ca marime intr-un TOP 6 al fondurilor listate la LSE , dupa marimea NAV ( aprilie, 2014):

  • Alliance Trust PLC,
  • Scottish Mortgage Investment Trust,
  • Foreign & Colonial Investment Trust PLC GBP,
  • RIT Capital Partners PLC (adminstrat de catre Lordul Rotschild)
  • Templeton Emerging Markets

 

Link-uri utile:

http://www.franklintempleton.ro/ro-ro/investor/home

http://www.fondulproprietatea.ro/ro

http://www.fondulproprietatea.ro/ro/rela%C5%A3ii-cu-investitorii/analize-independente

http://en.wikipedia.org/wiki/Elliott_Management_Corporation

http://www.insidermonkey.com/hedge-fund/elliott+management/60/

http://en.wikipedia.org/wiki/Jacob_Rothschild,_4th_Baron_Rothschild

Cine controlează “majoritatea” la SIF3 ?

De fapt, intrebarea din titlu ar trebui sa sune astfel: cine va obtine majoritatea voturilor in adunarea generala a actionarilor la SIF 3, Fercala sau Fratila ?

Ma gandesc ca o astfel de intrebare devine oportuna avand in vedere adunarea generala a actionarilor convocata de catre Constantin Fratila pentru 20 octombrie, 2014.In acest context, o discutie despre numarul de actionari, cvorumul si majoritatea unei adunari generale a actionarilor devine mai mult decat necesara.

SIF Transilvania are un numar total de 7.013.582 actionari, din care la AGAO din 11 august au participat, au fost reprezentati sau au votat prin corespondenta 33.357 actionari, reprezentand 37,79 % din capitalul social, iar AGAE a avut un cvorum de 31,67%.

In primul rand, ar fi de retinut ca 33.357 actionari au cumulat aproximativ 37,79% din capitalul social, insa structura actionariatului publicata pe 28 martie, 2014 ne ofera cateva cifre interesante:
– 384 actionari, persoane juridice rezidente detin 16,19% din capitalul social;
– 2.110 actionari, persoane fizice nerezidente (investitori straini) detin 1,76% din capitalul social;
– 53 actionari, persoane juridice nerezidente (investitori straini/institutionali) detin 5,96% din capitalul social.

Daca vom lua in considerare scenariul participarii (cu o probabilitate ridicata) actionarilor,persoane juridice la cvorumul adunarilor, incluzand si procentul de 1,76% al persoanelor fizice nerezidente, vom obtine un procent de 23,91% din capitalul social (2.547 actionari), ceea ce inseamna ca diferenta de 13,88% pana la cvorumul de 37,79% va fi data de actionari persoane fizice rezidente (investitori romani, persoane fizice).
Cvorumul de 37,79% obtinut cu votul a 33.357 actionari si concentrarea celor trei categorii de actionari care detin 23,91% ne indica ca 13,88% din capitalul social ar putea fi detinut de 30.810 actionari.

Referitor la numarul de actionari si actiunile aferente, ar trebui sa ne punem cateva intrebari:
– Cat de concentrate sunt detinerile actionarilor, persoane fizice rezidente ?
– Cine sunt acesti investitori straini, persoane fizice ?
– Daca mai exista si alte pachete de actiuni care n-au participat la cvorumul ultimei AGA si care ar putea aparea ? Cine le va controla ?
In ceea ce priveste pachetul de 1,76% din capitalul social detinut de catre cei 2.110 actionari ,persoane fizice nerezidente trebuie mentionat ca acestia detin in medie un pachet de 18.220 actiuni la o valoare de piata de 5.354 lei ( prêt de inchidere: 0,2939 RON).

Avand in vedere cvorumul de 37,79% inregistrat la ultima AGA, o majoritate in AGA poate fi obtinuta prin controlul sau coordonarea a 18,9% din capitalul social. In acest context, un actionar precum Constantin Fratila poate incerca constructia unei majoritati plecand de la propriul pachet de 5,02% la care sa adauge voturile altor actionari, asa cum a facut-o la ultima AGA in care a obtinut de partea sa 42,4% din voturile exprimate in AGA, ceea ce inseamna aproximativ 16,2% din capitalul social.

Pentru Fratila, constructia unei majoritati nu pare a fi un lucru imposbil daca ne gandim ca il despart controlul sau influentarea voturilor reprezentand 2,7% din capitalul social, pe care i-ar putea obtine atat prin cumparari agresive din piata cat si prin acorduri cu actionari importanti.

Pe de alta parte, mai trebuie spus ca o mare parte din cei 30.810 actionari care reprezinta 13,88% pot fi influentati sau controlati mai degraba de catre Consiliul de Supraveghere condus de catre Fercala, conducerea actuala a SIF 3 avand avantajul ascendentului moral in ceea ce priveste influentarea votului unui numar mare de mici actionari.
Bineinteles, ramane de vazut in ce masura cei 13,88% din capitalul social sunt concentrati in mainile catorva actionari sau daca exista pachete de actiuni care nu au participat la ultima AGA si care ar putea impinge in sus cvorumul adunarii, modificand majoritatea necesara adoptarii unei hotarari.

Link-uri utile:
https://www.siftransilvania.ro/romana/corporatista/structura28032014.pdf
http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SIF3&t=5
https://valentincismaru.wordpress.com/